si daca de aripa arsa…teiul mirosit se lasa

sag din mileniul trecut,cand am inceput sa intelegem ca daca dragoste e,
este si antidotul ei...

sa ne rupem in maini
ochii din muzica aripilor
pentru trei fericiri marunte
si-o foaie de hartie lovita de cuvinte

sa ne odihnim la marginea petei
ridicand casa rasuflarilor
ce ne-au mai ramas de daruit strigatului
rupt din cuvant
sa urcam la ultima suflare
si sa mai lasam ca amintire foii
un apus de soare in cioburi de ochi.

marian in silabe se desparte asa, usor:
ma-ri-an…

despartim vocile in acorduri funebre
despartim strigatele in rugaciuni
duse de herghelii salbatice
de ganduri descompuse
in requiemuri deznadajduite
intre ceruri si pamant
intre noi si
spre tine...

doamne...
umbra a propriei tale nemarginiri…


.

indreptar de aripa

n.am vrut sa fim vanatul
rapit rarefiatului aer ascuns
pamantului subtil.neatins
tacutului ne’ntors privirii
apartinut candva
sub a ochilor tai pata…
…
pe umbra de munte
desenata straja iubirii
dezmierda cerbii
trimisi sa.ngenucheze altei ape…
planse asa suav
ca nu stie epic luminat sa fie
si mimeaza doar iubirea
pentru a uni trupurilor
un singur gand
prin al carui vazduh
nu va mai fi asternut
o bucurie abia plecata
cu ochii’nspre alta apa…


.

umbrind scalar destinele compar

"tăcere înainte de naştere
tăcere după moarte,
viaţa este sunet pur
între două
tăceri de nepătruns..."
...isabel

coborand rau famatele trepte
dinspre ferula rupta mie
spre inaugurarea lumanarilor
catedralei ravasite cu tacerea lacrimata
memoriei uitarii…

timpul
oprit sa.si traga sufletul...
uitand drumul gandit
pe cand alerga sa ma prinda din urma…

rapit a fost …
de tine…


.

si apropo de iubire...

Salmo 23

"Gam-Gam-Gam Ki Elekh

Be-Beghe Tzalmavet

Lo-Lo-Lo Ira Ra

Ki Atta Immadì

Gam-Gam-Gam Ki Elekh

Be-Beghe Tzalmavet

Lo-Lo-Lo Ira Ra

Ki Atta Immadì

Shivtekhà umishantekhà

Hema-Hema yenahamuni

Shivtechà umishantechà

Hema-Hema yenahamuni



גַּם כִּי-אֵלֵךְ
בְּגֵיא צַלְמָוֶת,
לֹא-אִירָא רָע
כִּי-אַתָּה עִמָּדִי






שִׁבְטְךָ וּמִשְׁעַנְתֶּךָ,
הֵמָּה יְנַחֲמֻנִי



Anche se andassi

nella valle oscura

non temerei nessun male,

perché tu sei sempre con me;







Perché tu sei il mio bastone, il mio supporto,

Con te io mi sento tranquillo."

Ennio Morricone in...

Jona che visse nella balena

.

susurul ispitei scaldat celestului cuvant

in defileul tacerii, asa o vioara am picurat
ca.n pajistea apei
paraul iubirii
spre tine a plecat
…
in foaierul clipei un fosnet am strecurat
ca.n cugetul gandirii
fiorul mangaierii
spre tine s.a varsat
…
in palma fantanii,sarutul lacrimii am plecat
ca.n limpezimea tremurata
chipul iubirii
pe.al tau l.a luat
…
in fiinta negarii, clipind o flacara am lasat
ca.n jarul trairii
ars moriendi…
sa’nvete doar iubirea


.

:x

geometrie

asa e iubirea ta din mine
un univers ce traieste prin tine
…
asa e visul tau din mine
un curcubeu mirosind a zane
…
asa e cuibul tau in mine
un azimut descantat zorilor cu suspine
…
asa e umbra ta prin mine
un cer instelat ce rasare’n copilarie
...
asa e lacrima ta din mine
un nor ivit din apa luminii
…
asa e despartirea ta din mine
un tunet ratacind ninsori'n privire


.

trenul asta opreste’n luna mai

fierul trenului imbratisa imaginea nerabdarii
alergate la premiera concertului din culisele lacrimei…
cu toate biletele vandute salii de asteptare
in gara trenului meu…

acolo peronul, aburind destinul cafelei
aplauda trecatorii mirati pervazului plans
din acordul iubirii cu fiinta gandului…

in coltul gurii…
sta un lup speriat de urletul lunii
isi cauta de rana
ascuns in inima la tine
ca vindecat apoi sa vina
muscand recunoscator din mine
spre a straluci asemeni tie’n…
semiluna ce…
din noi picura sange
pentru a nu mai rataci nicicand
muscatura iubirii…


.

instrainand carari spre tine

asa cuminti stau sangerand spinii…
in racoarea tacerii tale
incat apa norilor plangand secetos…
coboara vitraliul mut spre iazul dezvelit
de catrenul pagan iubirii…

prezis de sarutul stapan
in aerul trupescului vis…

incalecat rasaritului din inima sangelui
pentru asasinarea inversa,
ochilor plasmuiti de jarul
orchestrat abrupt in varful sunetului sagetii…

in gand miezul apei tremurand
strange la piept promisiunea…

vantul va dansa navalitor concavul ierbii
far’de verdele
daruit sfios doar tie…


.

saratul nor cernut prin cerb de suflet

si cand aldehida sunetului prin clepsidra fumului
va inunda pianul de vorbe cu lemnul
prosternat portativului cu libelule
din sine … in rubine …

si cand rosul din vin, rapus cortinei din plus
prin sunet oval rostogolit de flacara
cu mignonul hibernat in aerul spinilor
din zambet … in ciorchine …

si cand al pietrei vuiet cardiac
va fi fugit empatic din lantul trofic
prin fluierul piciorului zburand
din fluture … in curcubeu …

si cand vei atinge toaca incet cu suspine…
din umbra abia rezemata lui horus,
a gheara mirosind pe cerul zburat
din mine … in patrat …


.

eolia

acolo din inima oceanului,
visator asezata’n valuri,
alergi din mine spre golful
in a carui chitara, umbra muzicii,
are asa un timbru trist…
incat apa spasita povestitorului,
adulmeca nisipul plans din talpa ta…
clipei cuibarite ascuns
in rasaritul privirii tale
prin surdina respiratiei mele
chemata’n iudaicul amintirilor
inganate sub umbrela ploilor,
evocand mareele in al caror sens,
copilaresc visele pasilor tai
spre cetatea nedeslusita tunetului
acolo unde condorii despartirii,
incercuiti in timidul lacrimei
pentru a nu gusta chipul fericirii aerului inchinat aievea,
urmelor apasatoare lasate sa.ti cada…
pentru a ne’ntoarce…
definitivul in mine…


.

romantico, mezzo catartico…

fermecatoare…
sprijinitoare a sefirotilor aripi…
estrogenului intampinat vorbelor
pescuite din mine
de mreana gandului tau
inspre miazanoaptea echivocului
traitor din perfuzia iluziei
in inima ceaiului serpuitor
zideste alergarea minotaurului
decolorat in norul ala mic…

… staruitoare sa.l vezi,
prin a florii soarelui…
deochi…

doar atunci cand iti vei lasa parul rebel
sa fie el
si unghiile sa creasca agale
cu lumina vitezei,
nu te vor mai confunda ingerii
cu dumnezeu…

.

per aspera sic itur ad astra

Era o pajiste ireal conturata’n forma de clepsidra in care dominau cei doi copaci din stanga sunetului apei mijite din resemnarea padurii iar pe umerii frunzelor in forma de inima palpitand metafizic, se desluseau bobitele impecabil de stralucitoare, rasarite din respiratia noptii si ascundeau sub ele toata splendoarea acelei dimineti de iulie… din padure, incet, cobora o racoare placuta peste al carei miros se aseza cantecul mierlelor cuprinse de furia iubirii ne’mpartasite… printre firele ierbii un carabus gigant si lenes nu.mi impartasea idilicul privelistii de poveste si cara din greu doua picaturi de roua cazute’n noapte din balconul julietei sale …ofta des, mirosind cuminte locul somnului unde sunt sigur ii era indiferent daca ar mai fi ajuns…sus o randunica mirand voluptos din clestarul cerului, harazi un nor plapand, parca intrebator de aceasta minune… palmei mele stangi, un deget incepu’ sa I se opuna… o mancarime’n palma stanga zic … daaa … iau bani, sigur gasesc comoara dacica cu iz de mure, o vand planetar de scump si.mi cumpar zece ibovnice si.un pegas pe dunare, si cum meticulos gandeam simtii o umbra ca vine spre mine, ma’ntorc incet si vad minunea de poveste mai sus exprimata si nimic altceva…stiam de mic puterea norilor, asa ca pana sa.mi ridic privirea un stol de lumini imi ocupa orbita, abia zarind izvorul culorilor, deslusii ceva ce parea o savarina…hmmm ce buna…deci asta era, am castigat guinessul savarinelor ce milionul in cont mi’l aduna … dar vai, nu….ramasei privitor intens… o stana de piatra…ahaaa nu e doar asta… da ce.o fi…?... paralizat, asa de tare ma mir cum de mai gandeam si.o furnica’n susul gatului urcaaaaaa si ma gadilaaaaa…adica eu stapan destept in lumea voastra ma las calcat de.o furnicaa? Da’ mainii nu.i venea indemnul gandului sa.mi alunge gadilatura… ma si vedeam paralizat la infinit intr.un carucior facut din teancuri de bani…daaaa si cum ma gadilam infinit de tare, o raza din savarina stralucitore cobora shui in a ochilor mei culoare…. NU TE METE!!!, NU TE METE!!!... auzii din mine… smeagol, fii cuminte.mi zic, nu vezi ce ma gadila stapanul furnicilor?...Ucide.l …Ucide.l…se rasti smeagol la mine…. NU TE METE!!!, buuueeei…! ii zic lu’ smeagol ce dracu’ sa nu ma METE???...Stapanu’I bun da’ cam hapsan..raspunse …Offf poate.i savarina cosmica si.mi da mie cercelu’ cu puteri marinimoase’n egocentricul pamantean …
Hmmm… cine dracu’o vorbi..? eu nu mi.s… ,smeagolu’ nici atat …si din angelicul privirii mele intrebator/gadilatoare se auzi din nou… NU TE METE!!! … SHIIT…!!! RESET INIT … NU TE TEME !!!... NU TE TEME ! Sunt eu zana savarinelor,craiasa dolarilor…printesa cosmica a infinitului… te voi rapi asa de dulce, te voi lua cu mine’n univers si voi avea j’de’mii de children cu tine… HAI VIINOOO…valeu mama…, imi spusei…buuueei sefu …ce tare’i gagica’sta cosmica hai rapeste.te cu mine’mpreuna, te roooog, o sa.mi faca si mie smigolini multi,multi …se auzi surescitat din mine, ego’ul naravas…..si.n raza ce ma’mbratisa, parasii asa stramb intors cum eram poiana’n sus, de colinda smeagol prin mine “Sufleeecata pan’la brau\duceaaa, duceaaaa …” De.i tipa.i…taci ma, sa ma concentrez…ca poate.i minciuna , poate.i mama recesiunii si.o vrea’napoi sau poate.i zana guvernului comunitatii univers’oropene si.o venit sa.mi ia impozitu’ de pe privit…SONO, ANXXA… LA VERA DEA DEL PIACERE, INSIEME ANDREMO A SENTIRE TUTTO L’UNIVERSSO DELL POETICO PIACERE… oh mamma mia…..sefuuuu’ vom fi regii savarinelor cosmice, apoi plangand, o vreeeeaaauuuu….. grai egosmeagolu’…hai du.te cu mine, hai vrrrei…? …asa, imobilizat in hamacul razei, ridicai mainile mintii sus si ma predai cu o supunere ancestral dogmatica si paralelipipedic inoculata subliminalului vizibil de pe terra…hmmm bat campii, da e de’nteles, eram rapit ca’n ziarele x, numa ca scully era detasata cu serviciu’ la medgidia, cerceta rapirea fantomelor din industria inexistent consacrata a romanicilor …ce ar face mulder, ma’ntrebai, da era prea tarziu, zana zanisoarelor tuturor epigonilor desemnati artistic la panoul de onoare fizic si pamantesc al bojdeucii poporului, era’n fata mea, iar eu stateam ca blegu’, pardon ca romanu’ la danubiusu’ nou’n fata…, ce.i drept cam imobilizat…si visam alegoric, la unison cu smeagol, tttteeeee iuuubiiiim…NU TE TEME MIERE…(probabil o fi folosit google ca sa se traduca…) NOI IN UNIVERS AVEM DE TATTI…TE VOM IUBI SIDERAL SI UNIVERSAL GALACTIC ASA CUM IUBESTE DOMN’ axexcu PREZENTA COTROCENILOR… si apoi smeagol… da’ daca’ti intonez un poem frumos iti dai radiatia jos? NU ..DA DACA’MI VEI VORBI URAT VOM COMUNICA PRIN msDOS … si din a nudului alien.ata feerie rasari o coasa aurie, cu o voce mai taioasa, mi se telepatiza’n memorie ….CE CREDEAI CA TE.AM RAPIT DIN IUBIRE ? si’ncepu a’mi rade’n nas…iar cu forta mintii lua un microcip pe care zarii in treacat scris mai mare decat cipul …MADE IN CHINA…speriat de decadenta cosmica ma trezii din somnul realitatii cotidiene, simplu si invizibil…a dracu’ vis …si o durere strasnica’n talpa, ma acutiza plauzibil de tare, ma uitai, si vazui o protuberanta de origine… denominat necontrolata… langa al meu ahilian calcai, si’n jurul ei, un condensator expandat degaja un miros straveziu de ceai verde din propan proaspat si,n al carui abur auzii pe smeagol silabisind…fake by romanian industries and china design…adica afara’i chinezesc, inauntru’i romanesc?…what the f..


.

iubirea mea are gustul tau

ispita sufletului,
soptita patimas cuvintelor,
prin voce de scoica alearga..
acolo unde tu’n loc de suflet tii
o meduza asa firava
incat apa n’o atinge
de frica sa n.o doara
si sa ramana mereu
gandului
cu tine
……
tu straina
incalecand peste valurile amagirii
supuse tie…
te uiti ultima data…
……
timida
oglinda se pretuieste tie
pentru a fi tu…
eternului privirii
apoi
clipind dureros ochiul ploii
la vremea ultimului sarut
adormi sarea buzelor
spre a exista impreuna
mereu
……
aerul marii desavarsind briza pletelor
aici peste al inimii nud
agale… toamna avea sa nu mai vina
si ratacind undeva.n urechea marii
o plaja zadarnicind prin tine
imi numara pasii mie
……
zambind
purifica’vei eterul
invatatandu.l sa fie copil din nou
peste al umilului dumnezeu
acum
rasare chipul tau
……


.

Hydrogentzweioxygen

Da afara ploua… ca mie.mi placea ploaia, cu toate picaturile ei, da chiar, oare cate picaturi are ploaia acum si oare cati atomi de hashdoio sunt intr.o picatura ca eu ma uit la picatura fix, si contempland noianul de electroni ce torential viseaza printre nuclee… ma deloghez de mine si ma’ntreb… se’iubesc ei unu cu altu oare? Si ce se’ntampla atunci …, dar cand inevitabil si ireversibil ating fonetica pamantului?… oare pe picatura o doare intepatura pamantului? Nu stiu… da stiu ca ma’ntreb ce’o sa se faca electronu cand ametit d’atata privit spiralat a la “mi(t)sa de la costinesti” spre nucleonul stapan, bastard si parvenit pe plantatia atomica…,simplu si revolutionar o sa iasa din matrix si o sa filozofeze acut si bezmetec despre esenta naturii electrice aplicata prajitorului de paine, nesatul si franzelofil… si’ntr.o clipa infinita electronii matrixizati prezinta neutronilor “simpozionul international-universal al perspectivei electrice la nivel de atomdefurnica care’ar duce’n portbagaj corespectiv saptiatomisijumatate de glucoza din lapte”… da… si cum neutronii e mai cuminti de felu’ lor… in minunea de minut urmatoare… tati televizoarele e cu obiectivu’ pe tandarei …”A second nuclear sexplosion of“… FocuShiMaaa… da shi shiuperca o crescut breee “in a big ailand of braila” c.o sa mancam radiatie pi pani toata viata bre,daa toata …si vom eructa angelic numa’ elemente cu izotop atomic 92… daaa… ca am vazut eu intr.un atlas de zoologie cuantica aplicata pandativelor, un nene care ne zicea’n cantec vorbit ca marti vom iesi cu totii din matrix ca nu prea stiu eu ce.i aia, da stiu sigur c.am fost prin el intr.o vineri pe cand se crapa de cu seara,ca ma lua transhumanta pe deal ,ca buciumeau nostalgic turcanele… asa de telefeeric incat mi’au tintuit apendicele matrixului fix in spitalu’ militar de cernobyl ca acolo nu mergeau decat ultrabancherii capitalismului cu chip si asemanare aproape umana... si alienii care tanjeau la el, iar acolo mai era inca’n acea vreme un doctor misterios… Tifoon… care pe cand se benchetuiau izotopii,n orgia planificat-comunista, saracu era de garda si deci normal ca dormea, ca n’auzi saracu padurea de sirene de pe glob si se trezi bietu dupa septe zile cu lacatele pe oras singur cuc precum eterul gnoseologic al muraturii, daaa…. si bucuros de a mea prezenta ne puseram sa numaram meticulos atomii de vodka din poiana, impreuna cu o entatitate substantial albastra care la al al saselea proton d’alcool saracu deja numara din doi’n patru’j’trei cu toata antigravitatia nefizicii pamantesti, ca noi ne.am dat seama ca joaca la cacealma… cu paharu…ca si saracu tifoon era antrenat bietu’, de mic castigase cupa si campionatu raionului si mai primise si medalia de visinata pe colhozuri iar eu dupa ce am terminat tot alcoolul din mendeleev, imbalsamat corect am vrut sa ies din matrix da nu m.a lasat newbluentity o spus ca din matrix se iese… da numa’ far’de apendic si cum aveam anestezia facuta… tifoon injura hipocratic pe sticla de basamac, ca a eradicat tetanosul din mintea lui si ca ma impinge el din matrix a’far’ de apendic… daa… si ce lacrimi am acu cand va povestesc astea... n’o fi de la ceapa asta oare…?... nuuu ca nu m.o durut deloc operatiunea matrix/far’/de/apendice atata doar ca am mai stat trei luni dup’aia in hospitalu care.o curatat elita nemteasca…da, acolo, la nurnberg… ca abia au reusit sa.mi desfaca operatia cusuta’n bare de uraniu mult prea imbogatit… daa ca dupa o saptamana de operatie continua, a la rovinari, coborand’napoi din matrix cerui o ciutura cu apa… da nu fu simplu, ca iesit deja din matrix uitasem epica babiloniala asa ca nursica, biata de ea, cu lumanarea aproape complet arsa’ntr’o mana si cu perfuzia biblica’n cealalta fu asa de impresionata de revenirea mea din matrix, ca euphemistic ii decodifica.i telepathic… “danke dir blau einheit, gegenseitigkeits unternehmens,… ihr seid alle hosenscheisser die sehr dumm sind…” adica eu’ntelegand’o’perfect silabisii… h_y_d_r_o_g_e_n t_z_w_e_i o_x_y_g_e_n…fa n’aude!!! … si ea pleca cu perfuzia dupa domn’doctor pentru totdeauna ca m.a sunat dupa opt ani si mi.a spus ca am lasat.o insarcinata ieri… si io am ramas exacerbat pe langa matrix, cu o sete submarin launtrica si cu nostalgia ploilor a la matrixland … unde e asa … toti destepti …de parka e’n romanica…
alles bahtalo’n matrix tuturor… ca p’aci ne lamuriram …


.

adagio pentru vioara din destin - opus crepuscular major

sfaramata…
sunete.ti cad in poala…
tu tematoare,
aduni cuvintele sub pleoapa
pe sub a carei miriste,
manii susurul invocat pletelor himerei
de pe pajistea retinei …

iubita…
impasibila dezveti sfinxul sa enunte valsul ruletei
cand se umple cufarul cristalin cu lacrimi
pe campul desmierdat de copitele
inorogilor rezemati dinspre catapeteasma somnului

crede..
vikinga din spaima voalului respirat
cu chipul inclestat pe sunetul mirobolant al noptii
tu nu veneai in minte la mine
credeai ca.i emisfera unui pendul din lemn de corabie

degeaba
vatamator, te lasi privita’n sus de cer
arlechinul monologului nu se divide.n zambete

in tine
un loc surprins de realitatea lui dali
are o loja asa… catifelat insufletita
incat nici visul nu se mai mira cand
prin cumpat mirosind a iubire
te rezemi de plecare …

.

respiro riturnella

*cantodiscanto*

tarantino,brindisino e/o leccese

“Tu rinnina che vai
Lu maru maru.
Ferma quanno te dico…
Ferma quanno te dico…
Dui paroli…
Oi riturnella ”

benedetta … grazia della musica
meridionale o “nordafricana”
sanguinante,
muore senza... passione.

“Siente cca' bello mio lloco 'nnante
',c'e' na casa 'na nenna 'nc'e' stà
tu la vide ca nun è distante
chella nenna aje da ire a truvà”

Attemporali spiriti.
Tuttora rupestri nell cuore
Volgar’ parla’ ma non pensa’
baciar insegna prima dalla mamma…

“Lu tamburellu miu veni di Roma
Mannaggia a chi nun canta e chi nun sona….”


tragicamente “i romani” ci hanno imparato
la tristeza meridionale.
eppure …


.

Nu mai vreau sa scriu asa

Stii cum miroase intunericul
Pomului
traindu,si umbra arzatoare
Prin focul dorintelor, o viata,
La caldura careia ramasi … obtuzi
Priveghem uralele fructelor parguite

Cum face cand isi pierde umbra
pomul
Remizand cu neantul
Seva radacinilor cu gust de aspirina
Si.si infige.n cer bratele noduroase

Cum vede impasibilul durerii
pomul
Cuibarit in lacrimile
Plouate invers… spre nori
Si daruind infinitului
nicaieriul
Cu chip uman de pom


.

Sunteti voi in lumea mea ori poate eu pe planeta voastra

atunci, zari.vei jumatatea …
plecand ‘napoi vei fi parcurs …
tot timpul zilei ce.a urmat

atat de mare este clipa,
odata incapea’n ore douazecisipatru
acum abia’ncape’n sase
desi ceasul n.o arata …

asa de previzibil este raul
incat haina lui nu mai conteaza
de forma si culoarea pielii
nu e un zmeu amerizat,
e un domn … ridicat cu radical din pacat

eu as fi prezis omului asa’n doara
intr.un cuvant, demult, spiritului eradicat
Iubire
iar alchimia ce o noimea…
ar fi ajuns o teorema…
dar de…
biblic, oglindim uman…
si.n soare… asa un frig s.a lasat

desi de obicei…
ce scriu se transforma.n fapt
e visul cel din urma lasat…
din a carui trezire…
nu va exista
poate iubind … fi.vei iertat…

si chipul ne’nsemnarii noastre
O cruce l.a luat


.

NWO - The balkan strategy

Da era'ntro joi ca’n noaptea precedenta visasem ca ploua cu bani, daaaa, da nu erau bani obisnuiti, erau un fel de contrabani, ca toti care.i culegeau li se materializa.n buzunar si.o amenda direct proportionala cu suma pe care.o culegeau,si de ce strangeau mai multi, de ce veneau amenzi mai mari, de se facuse o coada.n vis la directia taxelor si impozitelor, de ziceai ca trebuiau sa primeasca bani de acolo, nu sa.i dea, mai ceva ca la pomana porcului vanat de tiriac and co … si.n linistea civilizatului rand se auzi un ropot de aplauze … functionarii iesisera din ghiseu si se asezara la coada unde avu loc o dezbatere cuviincioasa prin care se evidentiau doua tabere, pro si contra faptului ca “functionarii” sa intre.n fata ca sa.si plateasca datoria statului…si pe cand ma retoriceam silentios “cine o sa le incaseze banii?”, mi se concretiza materialistic explicit masina politiei comunitare pe care o evita.i cu iscusinta incepatorului vorbitor de dacica emancipata latineste, adica la dacia mea omiesiceva io cazut doar emblema, da loganu oficial facea pipi cu succes pe el, ca si domnu’ aproape ofiter isi varsa surasul infloritor pe drumul far’ de.o vigneta: “ Ma Bo_eeeP, Beeep.. Beeeeeeeeeep… .orocitule, tu stii cine,s eu ma? Stii? cin’ti’o dat carnetu de conducere ma, n.ai vazut ca am prioritate de oriunde? Iti iau toate punctele de penalizare din familie’n susul pomului genealogic pan’la Burebista…ma beep … ” Si cu un calm aprofundat englezesc incepu sa dea cu sutu’n daciaomiesiceva ca pan’ma dumirii eu, era deja daciasasesute…”dda ioo nnn.am cules parale…” , ”d’aia ba,d’aia” , ” nu nnn uu nu e e.. e.. vinaa meeea…” ii explicai cu voce sigura si de.o masculinitate a la clark gable, ”vai de mine nu mai fac ..ma jur pe.o zemuita savarina …” , ”ba date’n beeeep dracului din drum … ca’l avem cu noi pi ghinladel si trebe toporiscat repede … ghita.. suna la sectie sa ne traga cu homerul, ca s’o izghit dracului incognilateala …”, taman atunci accidental se zburatacea lin si maiestuos un boing marfos al tuturor aliatilor atlantici, pacifici ,indieni/oceanici si din cockpit.ul pilotilor un alien corpolent, se iti prin geam cu greu si rasti cu toti rarunchii, clar si limpede “uere iz de airport offff Tcilibia?” ca eu m’as intreba amu oare alienii au rarunchi?, da p’orma uit firul logicii analogice si nu ma mai regasesc prin ce spun, asa ca ma’ntorc la oile salbatice cu ochi sublim albastri cu care interactionam asiduu precum tarkovski’n film de lynch … daaa, perplexul triunghi format din alien, pilitist si dac, fu strapuns condescendent ambiguu de vocea portbagajului pilitienesc…: “Pe/sau/cu/si’n numele lui Allah voi darama toate autostrazile tarii romanesti asa de tare… ca pandemia shaormica va va afecta digestivul pib.ului pentru eternitatea care a mai ramas …. Apa … Allah…apa … da nu d’asta romaneasca ca astia e otraviti la fantanica si p’orma mor de burta, nu ca’n coran” …era vocea timidului ghinladel, ca din tufisuri aparu un exponat autohton comunitar senghenistic, cu’n puradel nascut pe la bruxelles si care scobindu-se mioritic in nas doinea epopeea subinginerului manole “tataaaa mi’e fooamee …” , iara tat’su indiferent si rece precum un comisar FMI in ograda la romanica …“miiici!!!, bere, suc cine mai doreste … 70 d’eoro buchetu’…”, daaa, desi cop.ul il lua la zeropazeste … ”Mata….” , io m.am prins ca nu era vanzator fara autorizatie ci era wikilizatorul deghizat in roman la paris… ca I se vedeau receiverele matriceale de decodificare reversibila prin uleiul tuciuriu al mititeilor cu 60% carne si restu’ nici ghinladel stie ce era, ca io am vrut sa mananc doi cu mustar da am auzit grimasa aliena “donnottoci” si’ntr’o clipa ceva mai lunguta, fura teleportati pe boing cu totii…ca se auzi “Ba extramorfule Bag…as beep in planeta ta, stai sa.i dau o amenda lu fraieru ala cu daciobuzul…sau sa iau macar de’o … savarina mica micaaaa…hai vreei? , Te rooog…” … ca din intamplare ‘ncepu ploaia ca era exact ca acuma ca nu mai stiai ce anotimp e joi, ca le are pe tati’n el si iarna siberica si vara musonica si cu emblema daciilor in buzunar ma’ndreptai ‘nspre vibrante orizonturi carora le eram dator cu prezenta mea fizica… taman acu, bateau in usa asa de tare, ca zbura si amenda si bani si entitati celeste si atunci cand coborai din pat si realizai stiintifico apoteotic ca e cineva in baie, incepui a dansa doar pentru mine ‘nspre usa… apoi… navalira demascatii peste mine si.n timp ce nu.mi citeau drepturile de autor civil si penal, vezica mea se relaxa inceet, inceet, speriind catelusii ofiteri …
atunci suna ... in sfarsit, ceasul desteptator…

11101111 / 8 biti damnati si reci

cumulati cu a treisprezecea freya
din “vidul” undelor scalare
au vectorizat estrogenul xenoglosiei
simuland frematatoarea deschidere a cerului
prin ritualul numerelor
simbolizate energiei haarp’s
pe sasesutetreizeci de nanometri…

Annuit coeptis…

peste puterea noastra de’ntelegere…

“Santa Maria degli Angeli”
mijeste.te catre aldebaran
peste materia iluzoriului mental…
daruind celor ramasi
cheia…

Iubirii…

o tu… Tesla …
in palma carui fulger ai rasfirat ionosfera gandului…?

…oricum e prea tarziu…
ati ales “siguranta” lor
in schimbul
libertatii …



.

habemus sanctum

De labore Solis
speculum prophetia sanguinis ...
pietatis,
at finem aeternitatis...


.