Trecator.ul Nichita Stănescu... Călăream pe un cal şi deodată-am văzut că eu sunt calul acela Şi deodată am văzut că ei doi galopează pe mine. Mă învolburam şi deodată i-am văzut pe cei trei, când umbra mea din spatele meu mi-a strigat: - Eu sunt tu. Lasă-i pe cei patru să-şi urmeze destinul... lasă-i!

intre doua vesnicii poate cineva deslusi oglinda verbului stingher

in causul palmei avea sa nasca un izvor…
inundator de ganduri
prin spatele viselor
avea sa se deschida usa…
peste a carei umbra
fuga noastra in pasi de lespezi
coborand caravanele iluziei
dinspre ghiocul apei
spre tacerea clintita soarelui
profetind
dincolo de imaginar
vremea unui calaret…
aducator de vesti
care grabit
striga.va spre noi

‘mergeti la stavilar
uimirea sta sa inunde…’

mai e timp …
iti voi ocroti umbra

mai e timp…
imi vei saruta tampla

mai e timp…

zari valul
umbra noastra clipind
si ferecandu.si ochii in graba
abandona silueta iubirii…
azi
fara umbra
noi...
nu mai stim …


mai e timp?


.

Nessun commento:

Archivio blog